De mult timp visam la o vacanță cu autorulota. De când a venit pandemia peste noi, mulți români și-au achiziționat rulote sau autorulote. Este o lume tare frumoasă, în care ai libertate, în care poți călători în voie, fără a avea preocupări de cazare sau bilete de avion. Rulota/autorulota devine casa ta si iți poate oferi cam tot ce iți dorești. Cu un asemenea „ device”, iți poti petrece vacanța in camping sau hai-hui prin lume. Ai libertate de mișcare si călătoresti prin tot felul de locuri pitorești.

Noi suntem offroad-eri, noi iubim libertatea, camperele, taberele din aer liber si respectăm natura. Avem o remorcă iar deasupra ei este proiectat un cort, mare, frumos, chiar confortabil. Rulota este oaza noastră de bucurie și ne ajută să ne bucurăm și mai mult de natură. Cu toate acestea, ne dorim și o autorulotă, copiii au crescut și bineînțeles, și nevoile lor.

Ne-am întrebat dacă merită să investim intr-o autorulotă sau pur și simplu, s-o inchiriem. Ce am decis, evident, veți afla în următoarele mele rânduri.
M-am pus pe căutat autorulote, sa aflu informații despre prețuri, dotări, specificații tehnice, etc. Am zis că ar fi bine ca mai intâi, să închiriem una, să vedem dacă ne adaptăm cu ea și ce dificultăți întâmpinăm. Și… am dat căutare pe Google! Așa am ajuns la Smiley Camper, una din primele firme din Romania ca numar de rulote, inființată în 2019 la Iași, dar cu centre de închiriere în București, Iași și Constanța. Și am sunat.

Mi-a raspuns domnul Manole Zaharia, un om cu o voce caldă și prietenoasă, căruia i-am adresat dorința noastră. M-a întrebat câți membri vor merge în vacanță și i-am răspuns scurt că: „ suntem patru, dar buni!”. Doi adulți și doi copii. Fără căței, nici n-am indrăznit să întreb dacă putem lua și patrupezii. Din cele 13 tipuri de autorulote ale firmei, mi-a recomandat un Ford Transit Roller Team 295M, pentru 6 persoane. Am zis “DA” mai repede decât la oficiul de stare civilă.

Câteva zile mai târziu, soțul meu s-a dus s-o aducă acasă, urma să ne îmbarcăm pentru marea noastră aventură. Câtă bucurie în sufletele copiilor! Și nu numai…. Eu, care am condus sute de mașini în viața mea, era prima dată când testam o autorulotă. Era acolo, parcată în fața casei, o bijuterie de mașină, poate cea mai pregătită mașină de familie, în adevăratul sens al cuvântului. Și toți vecinii o admirau. Ce m-aș mai fi lăudat că e a noastră…

Pe Cezar, nu mai era chip să-l dai jos din mașină, îl pregătisem din vreme că urma să mergem la mare cu o mașină mare.
Ahh, da, am uitat să spun, planificasem să mergem la Vadu. Se anuntau 30 grade și noi deja ne pregăteam pentru prima mini-vacanță la mare.

Și am inceput să ducem la mașina lenjerii de pat, perne si pilote pentru cele două paturi mari, de la bordul autorulotei. Și cine oare iși dorea să doarmă în patul suspendat? Copiii, binențeles! Mă gândeam că va fi un weekend înghesuit, cu paturi mici, dar eram pregătită pentru acest compromis, mi-l doream demult. Dar nu, surpriză, paturile aveau peste 2,10 m lungime și suficient de late pentru două persoane. Deși, sunt obișnuită să dorm… imbrățișată!

Primul obiectiv, am avut grijă sa aranjăm paturile, pentru ca, ulterior să nu iasă răscoală, pentru că ajungeam la mare tocmai noaptea tarziu. Patul de sus era deja ocupat de „Mor, Miau, ursulețul mic, cel mare, șapte mașinute și perna purceluș”. Evident, toate ale lui Cezar, prietenii lui de somn!

A urmat apoi hrana, mai ales că mergeam pe o plaja pustie, aveam nevoie de mai multe produse alimentare, pentru trei zile. Ce era perisabil, am pus în frigider, iar carnea, direct în congelator. Da, autorulota are și o mini bucătărie, foarte bine utilată. Are o masuță unde poți pregăti hrana, are chiuvetă, sertare, suport de vase, tot ce e nevoie. Chiar și burete si detergent de vase am găsit. Spre rușinea mea, gospodina din mine uitase de aceste lucruri.

Apoi, am început să cărăm și gențile cu haine, plus prosoapele aferente. Pe acelea le-am repartizat repede în dulapuri, pentru că autorulota chiar are multe spații de depozitare. Cărtile cu povești și jocurile, le-am depozitat în dulapurile de deasupra patului parinților. (pardon, în dormitorul părinților! )

Urmau lucrurile mai voluminoase, gen grătar, jocuri de nisip, lopata (in caz de blocaj în nisip), lada frigorifică, mai aveam puțin și puneam și scuterul în compartimentele lateralele ale mașinii. Loc pe care domnul Zaharia, îl numeste „garaj”. Mda, este ca un garaj, are loc și ATV-ul acolo.

Am fost nehotărâți daca luăm bicicletele sau nu, pentru că le puteam pune chiar în suportul de biciclete situat în spatele mașinii sau chiar le puteam pune în „garaj”, dar am zis că nu, la mare nu prea aveam unde să ieșim cu ele. Și… ne-a parut rău ca nu le-am luat, pentru că… socoteala de acasă nu se potrivește cu cea de pe… plajă!

Târziu în noapte, am ajuns la Vadu. Am parcat și ne-am și pus la somn. Dimineață, ne-am trezit super odihniți, paturile având saltelele la fel de bune ca și cele pe care le avem la noi acasă. Am deschis toate geamurile mașinii, apoi am tras plasele pentru țânțari.

Ulterior, am pregătit micul dejun, meniul fiind compus din omletă, pâine cu unt și dulceață. A fost un mic dejun bogat, pentru care, la Survivor, aș fi plătit oricât, și cum dealtfel, numai in weekenduri avem parte. Să mănânci pe plajă, langa autorulotă, cu cea mai frumoasa vedere catre mare, te simți mai tare ca la Burj al Arab. Încă o dovadă nevinovată că omului nu îi trebuie prea mult ca să fie fericit….

Și da, eram fericiți! Să mai spun și că eram singuri pe plaja aceea pustie? Mă așteptam ca fiind preconizată vreme așa bună, plaja sa fie destul de aglomerată. Dar era tare bine, era liniște, cald și soare. Un singur om am intâlnit, trecea pe bicicletă, dumnealui era in tranzit, iar noi în „transit”. Ne-a salutat respectuos din mers, un salut frumos, care ne-a bucurat mult.

Dupa două zile de stat cu burțile la soare, am decis să mergem și la Dunăre, să ne bucuram de mașină și pe alte meleaguri . Oricum marea era foarte rece, nici cu picioarele nu prea puteai sta in apă.

Asa că, drumul nostru a continuat spre Muntii Măcin, o grupare muntoasă din Podișul Dobrogei, la vreo 35 km de municipiul Brăila. Am fost “ademeniți” acolo de niște prieteni și nu ne-a părut rău deloc că am schimbat cursul drumului, pentru că urma să ne întalnim cu oameni dragi.

Pe drum, am stat in “living” cu copiii, adică am stat pe banchete și am jucat cărți iar după ce ne-am plictisit de joc, ne-am uitat la desene animate pe televizorul din autorulotă… Măsuța dintre banchete, se poate scoate și, rabatând banchetele se mai poate face incă un pat, eventual pentru copii. La noi nu a fost necesar, aveam deja două paturi. Nici toaleta nu ne-a lipsit, cu wc ecologic si cabină de duș.

Jucându-ne, nici nu ne-am dat seama cum a trecut timpul. Am ajuns la Măcin, 28 grade afară, cald, frumos dar cu destul de multă lume campată, deci ușor aglomerat, nu ca la Vadu…
Am înnoptat acolo iar de la briza mării, trecusem la vreme de vară muntoasă, cu furtună ce bătea la usa autorulotei. Pe la trei dimineața, ne-am speriat brusc, auzind cum a căzut o creangă pe mașină și ne-a dat trezirea forțat. Asa că, grijă mare unde parcați mașinile, că natura poate juca feste când e lumea mai dragă.

A doua zi, am pornit din nou la drum, de data asta urma să “călcăm” apa. Si mă pot lauda cu Cezar al meu, care la vârsta de trei ani a luat BAC-ul! Asta pentru că am hotărât să trecem cu BAC-ul la Brăila și de acolo să ne continuăm drumul catre casă. Aveam însă o urmă de regret că vacanța noastră „mică” se apropia de sfârșit, dar pe cât de scurtă, pe atât de intensă.

Trăgând o concluzie: dacă vreți autorulotă, sfatul meu este că ar fi bine mai intâi să o inchiriați, ca să vă dați seama de tot ce presupune treaba asta. În schimb, o rulotă este mai greu de manevrat, mai ales dacă nu sunteți obisnuiți cu așa ceva. Plus că, funcție de rulotă și mașina cu care o trageți, s-ar putea să vă trebuiască și categoria C la permisul de conducere. Pentru acest tip de autorulotă, e suficient doar B-ul, cântareste până în 3500 kg.

Avantajul pentru rulotă este că, o poti lăsa în camping și te deplasezi doar cu mașina.
Din punctul meu de vedere, merită să achizitionați o autorulotă atunci cand aveti posibilitatea să călătoriți mult sau des. Pentru vacanțe cum am avut noi, cred ca e suficient doar s-o inchiriați.

O autorulotă îți oferă tot confortul de care ai nevoie: spațiu, dotări, utilități: de la patul confortabil până la aerul condiționat din incintă și până la camera video de la spatele mașinii.
Multumim, Smiley Camper! A fost o vacanță frumoasă!