Am fost la Deva, la liceul cu program sportiv “Cetate”, acolo unde este cantonat lotul național de gimnastică, senioare și junioare. A fost o mândrie pentru mine, să calc pe urmele marilor noastre campioane: Nadia Comăneci, Ecaterina Szabo, Camelia Voinea, Cătălina Ponor, Gina Gogean, Lavinia Miloșevici sau Larisa Iordache și a marilor antrenori Octavian Bellu, Mariana Bitang și Nicolae Forminte.

Norocoasă cum sunt, s-a întâmplat să trăiesc emoția întâlnirii cu unul dintre ei, cu domnul Forminte, chiar acolo, în sala de la Deva.
Eram așa de emoționată încât, abia după câteva ore am îndrăznit să vorbesc cu dânsul, ba chiar să-i cer să facem o fotografie împreună.

Pentru mine, gimnastică este primul sport pe care l-am încercat și este și va rămâne într-un loc special al sufletului meu. Aveam 4 ani spre 5 când mama m-a dus la o sala din București iar antrenoarea, mi-a înmânat un costum de gimnastică.

Mama râdea că deși pe costum scria 10 (ani), mie mi se potrivea perfect. Eram aproape la fel de înaltă ca fetele de 10 ani. Cu toate că îmi plăcea mult gimnastica și o îndrăgeam teribil pe antrenoare, nu mi se prevedea un viitor strălucit în gimnastică.
După înălțimea părinților mei (tată 2,02 m și mama 1,80), toată lumea intuia că voi ajunge la peste 1,90 m înălțime, iar în gimnastică, înălțimea nu reprezintă un avantaj. 😁

În prezent, în sala de la Deva, am întâlnit un grup de copile minunate, junioare și senioare cu vârste de la 13 ani până la 18 ani. Din primul moment în care am intrat în camerele lor, m-au cucerit cu zâmbetele și simplitatea lor.

Aceste fetițe, încă de la vârstă de 10 ani, au înțeles că familia lor este gimnastica și trăiesc fiecare zi cu demnitate, mândrie, respect, devotament și în disciplină.

Am petrecut cu ele o zi întreagă, așa că le-am aflat întregul program. Primul antrenament începe la 07:45 dimineață și se termină la 10:00. Apoi, micuțele viitoare campioane merg la școală, mănâncă de prânz și la 14:30 revin la al doilea antrenament, care se încheie la 18:00.

La finalul zilei, urmează programul de recuperare sau refacere, odihna, lecțiile, iar la ora 21.30 se dă stingerea, fetele merg la culcare.
În prealabil, ele predau telefoanele cadrului didact care rămâne “de veghe”, în cămin. Pe una dintre fete, am găsit-o citind dintr-o carte de rugăciuni și s-a simțit ușor jenată. I-am zâmbit și am mângâiat-o pe cap, mi s-a topit inima de dragul ei. Cei mai mulți dintre copiii din ziua de azi, preferă să facă orice altceva decât să citească din Biblie.

Dar cine reușește să motiveze aceste copile și să le ducă pe aleea campionilor olimpici, mondiali sau europeni? Odinioară, antrenorii lotului erau Bellu și Bitang însă acum, generația nouă este condusă de Lucian Sandu – antrenor coordonator al lotului național de gimnastică a României alături de fosta campioană, Gina Gogean – antrenor secund.

Corina Moroșanu este și ea acolo și le supraveghează, dansa este director tehnic și participa la antrenamente urmărind îmbunătățirea condițiilor.
Am stat aproape de domnul Lucian Sandu și l-am urmărit, cu stimă și drag și mi-a adus aminte de antrenorul meu de la handbal, Lazăr Mihalache. Pentru mine, domnul Mihalache a fost ca un tată și, probabil, la fel se întâmplă cu domnul Sandu, actualul antrenor de gimnastică și sportivele cantonate la Deva.

Mai ales că gimnastele sunt plecate de acasă din fragedă copilărie, iar casa lor este în școala sportivă de la Deva. Antrenorul este brici, nu scapă din ochi sportivele și tot timpul le spunea ce și cum să facă. Treabă grea, așa că este firesc ca relația lor să semene cu una tată-fiică.

Mi-a plăcut că nu lipsește nici lauda, acolo unde era cazul. Vineri, am fost aproape de fete, la propriu și la figurat. În această zi, la Deva, a avut loc trialul la gimnastică, în vederea participării în cele mai importante competiții ale anului: Cupa Mondială de la Baku, Azerbaidjan, “Trofeul Citta di Jesollo” – cu o participare internațională remarcabilă a celor mai bune echipe de gimnastică din lume. Apoi vor urma: Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) și Campionatul European, etapă de calificare pentru Jocurile Olimpice Paris 2024.

Atunci, în sală, dar și a doua zi, m-am gândit la cât de multă muncă se află în spatele unui singur exercițiu la sol sau la bârnă, de 1-2 minute. Un exercițiu pe care, de regulă, noi îl vedem la televizor sub formă de relatare scurtă, de 30 de secunde, în cadrul jurnalelor și știrilor din sport. Doamne, cât de nedrept!

23 de sportive, atât junioare cât și senioare ale cluburilor: Steaua, Dinamo, Focșani, Farul Constanța, Deva, Bârlad sau CSS1 Constanța se antrenează pentru a scrie performanță. Aici, la Deva, în weekend s-a decis soarta lotului național de gimnastică și emoțiile au fost mari, atât pentru gimnaste, cât și pentru staff-ul lotului.

Uneori, emoțiile sunt constructive pentru că ne ajută să scoatem cea mai bună versiune a noastră. Alteori, emoțiile te fac să tremuri și să cazi. Dar știți ce mi-a plăcut, că niciuna dintre aceste fetițe aparent firave nu s-a văicărit. Cele care au ratat perfecțiunea exercițiului s-au ridicat, s-au scuturat și au continuat exercițiile. Că așa sunt ele: luptătoare până la capăt!

Felicitări tuturor sportivelor, antrenorilor și staff-urilor celor două loturi! Mult succes în toate competițiile ce urmează!
Mulțumesc că mi-ați dat voie să vă fiu alături, chiar și pentru o singură zi! A fost una dintre cele mai frumoase din viață mea! Mă înclin.

Montaj video: Eduard Antochi